Un altfel de început


Despre coaching în general

A fost odată ca niciodată prima zi de școală pentru fiecare dintre noi. Până în toamna lui 2012 la 15 septembrie, ani la rând, era ziua în care vacanța de vară rămânea în urmă și începea școala, ca elev și apoi ca profesor de matematică. Și odată cu începerea școlii, începeau și problemele, mai ales problemele de matematică, fizică, chimie (pentru unii). Școala s-a terminat, problemele de matematică s-au dus, dar în locul lor au apărut problemele vieții. Probleme cu partenera/partenerul de viață, probleme la muncă, probleme cu proprii copii, probleme cu vecinii, probleme financiare, probleme de sănătate, probleme existențiale, probleme, probleme, probleme … sau situații, frământări.

Lucrând cu mii de elevi de toate categoriile (primar, gimnazial și liceal) și chiar cu studenți mi-am dat seama că pot să îi ajut nu doar să găsească soluții la problemele de matematică ci și în alte situații specifice vârstei lor. Foloseam un instrument foarte simplu și la îndemâna oricăruia dintre noi și anume puneam întrebări. Și uite așa, lucrând și cu mine însumi, am descoperit în 2010 coaching-ul.

În toamna lui 2012 am facut o schimbare majoră în viața mea (pentru mulți din jurul meu de neînteles). Mi-am dat demisia din învățământ. Și în februarie 2013 am terminat o formare în coaching. Despre coaching în general este mai jos. Despre cum folosesc coaching-ul cu elevii mei în articole viitoare.

Se poate scrie o carte doar cu ceea ce este și ceea ce nu este coaching-ul. Am să punctez câteva aspecte a ceea ce înseamnă coaching-ul.

Coaching-ul este ca o întrebare infinit deschisă: “Ce vreau de la mine?”. (George Bragadireanu)

Coaching-ul înseamnă a elibera potențialul oamenilor, pentru a maximiza propria lor performanță, înseamnă a-i ajuta pe oameni să învețe ei inșiși despre ei, decât a-i învăța propriu-zis ceva. Socrate a practicat aceleași lucruri acum mai bine de 2000 de ani. (John Whitmore)

Coaching-ul constă într-o acompaniere a clientului, fără a-i oferi acestuia răspunsuri sau opțiuni, ci mai degrabă punându-i întrebări care să-l ajute să-și clarifice propriul demers și să găsească propriile soluții. (Alain Cardon)

Coaching-ul este o modalitate de învățare și dezvoltare, este despre prezent și viitor, este despre asumarea responsabilității, este ca o oglindă care îți reflectă interiorul într-un mod obiectiv, fără judecăți și prejudecăți.

Coaching-ul nu este un prilej de a corecta comportamentele și acțiunile cuiva, nu este training, nu este psihoterapie. Un coach nu este un expert care are răspunsuri la toate întrebările dintr-un anumit context.

In calitate de coach te pot ajuta:

– să-ți maximizezi punctele tale forte

– să-ți proiectezi un plan de cariera

– să-ți dai seama ce te blochează (frica de eșec, lipsa de încredere, îndoiala de sine, …)

– să-ți crești satisfacția la muncă și motivația

– să-ți clarifici și să-ți atingi obiectivele

– să-ți atingi potențialul tău printr-o învățare continuă (de exemplu să-ți dezvolți abilități de comunicare)

– să te autodezvolți (de exemplu să găsești căi de a îmbunătăți utilizarea timpului sau a energiei)

– să hotărăști ce fel de echilibru vrei să ai între muncă și viața personală

– să treci peste obstacolele personale (de exemplu frica de a vorbi în public)

– să dobândești noi abilități și competențe pentru a deveni mai eficient

– să te pregătești pentru noi responsabilități

Care sunt blocajele lăuntrice și externe care te împiedică să-ți atingi potențialul tău maxim ?

Despre cum folosesc coaching-ul cu elevii într-un articol viitor.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.